Adresarea domnului Valery Kuzmin, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România cu prilejul Zilei Rusiei

 

 

Acțiunea „Drapelul Rusiei”

 

 

Аcțiunea „Imnul Rusiei”

 

 

Rusia

 

 

 

 

 

Crimeea

 

 

Parada Victoriei de la Moscova (24 iunie 1945)

 

 

Focurile de artificii festive în onoarea celei de-a 75-a aniversări a Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei

 

Înapoi

Interviul domnului Valery Kuzmin, Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, acordat blogului "În prima linie", cu ocazia Zilei Naționale a Rusiei

Interviul domnului Valery Kuzmin, Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, acordat blogului "În prima linie", cu ocazia Zilei Naționale a Rusiei

 

Georgiana Arsene: Anul 2020 este unul special din două puncte de vedere: în primul rând – cel mai important – se împlinesc 75 de ani de la marea Victorie în Marele Război Patriotic – și, în al doilea rând, întreaga lume a fost afectată de pandemia de COVID-19. În aceste condiții se pune întrebarea cum va fi sărbătorită, în acest an, Ziua Rusiei?

Valery Kuzmin: Ziua Rusiei, sărbătoarea centrală națională a țării noastre, anul acesta va fi, desigur, sărbătorită ținând cont de restricțiile sanitare în contextul pandemiei. Drept urmare, multe evenimente sunt transferate în spațiul virtual, cu care regimurile de carantină și autoizolare introduse anterior i-au obișnuit deja în mare parte pe cetățenii Rusiei.

Deoarece deocamdată activitățile care adună mulți oameni nu sunt de dorit, din cauza COVID-19, chiar și o astfel de acțiune populară ca „Regimentul nemuritor” a avut loc în regim on-line.

Din aceleași motive, nu vor fi manifestații în masă de Ziua Rusiei. Dar Parada militară fixată deja de Președintele Vladimir Putin, care va avea loc pe 24 iunie, în aceeași zi cu istorica Parada Victoriei de la Moscova din 1945, va deveni o continuare simbolică a sărbătorilor cu ocazia Zilei Rusiei. În același timp, aceste două sărbători sunt delimitate între ele de o altă dată istorică – Ziua memoriei și a durerii, care este marcată anual pe 22 iunie, atunci când se comemorează ziua atacului mișelesc al Germaniei naziste asupra URSS, în memoria a 27 de milioane de cetățeni sovietici care au murit în Marele Război pentru Apărarea Patriei.

Diplomația rusă continuă activitatea pentru a găsi un consens vis-a-vis de rezoluția „jubiliară” a Adunării Generale a ONU dedicată împlinirii a 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, rezoluție, care condamnă vandalizarea și demontarea monumentelor eroilor luptei împotriva nazismului și fascismului. față de eroii luptei împotriva nazismului și a fascismului. Să nu uităm că, în contextul anului aniversar, Președintele Rusiei a lansat inițiativa de a desfășura summit-ul celor cinci mari puteri fondatoare ale ONU, care de asemenea va împlini 75 de ani pe 26 iunie. Această inițiativă își propune să restabilească coordonarea între eforturile acestor state, care poartă o responsabilitate deosebită pentru menținerea păcii internaționale, pentru a preveni riscul dezlănțuirii unui conflict militar global care amenință umanitatea cu autodistrugere într-o lume modernă saturată de arme de distrugere în masă.

Georgiana Arsene: Referitor la pandemia de COVID-19: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a afirmat, în legătură cu mortalitatea cauzată de acest virus, că Rusia nu ascunde nimic și că autopsia stabilește cauza morții.

”În aceasta constă și diferența semnificativă între Rusia și țările Occidentului, unde nu sunt efectuate studii anatomo-patologice”, a punctat Peskov.

Cum comentați această declarație?

Valery Kuzmin: Cu părere de rău trebuie să constat că Occidentul colectiv deocamdată ratează șansa oferită de pandemia coronavirusului pentru a demonstra înțelepciunea statală de care au fost în stare, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, conducătorii marilor puteri mondiale, reușind să combine eforturile în lupta împotriva unui inamic comun, în ciuda contradicțiilor acute care existau între ei. Este evident pentru noi că în încercările de a formula și înmulți pretenții neîntemeiate împotriva Rusiei chiar și cu privire la asistența noastră acordată Italiei în momentul cel mai critic al pandemiei, mai multe state NATO, în frunte cu Statele Unite, urmăresc aspirații geopolitice și evident hegemonice, binecunoscute și înainte de invazia coronavirusului.

Pandemia a demonstrat în mod clar eficiența scăzută a sistemelor sănătății publice, eșecurile evidente, în special în faza inițială, în organizarea de către autoritățile de stat ale țărilor occidentale a măsurilor de combatere a maladiei periculoase. Ca să înțelegem, cât valorează chiar și acele cuvinte de o tristă notorietate ale premierului britanic B. Johnson despre preferința „dezvoltării imunității colective” și recomandarea președintelui american D. Trump privind „ingestia de antiseptice” ca medicament. Mai târziu, aceste guverne, conform obiceiului, au decis să reorienteze nemulțumirea cetățenilor lor de rata mare de mortalitate din cauza a COVID-19 spre un inamic extern – Rusia, China și alte țări care se disting printr-o politică suverană independentă. De fapt, acesta este doar un motiv nou pentru a-și promova interesele în modul tradițional de „concurență neloială”.

Conducerea Rusiei a luat în prealabil toate măsurile posibile pentru a preveni răspândirea noii infecții. În consecință, țara noastră este stabil clasată pe primul loc în lume după numărul de teste efectuate (peste 12 milioane) și rămâne în al treilea zece de țări după numărul de infectați la 100 de mii de persoane (299 de persoane). În același timp, rata mortalității în Rusia este printre cele mai scăzute din lume, și anume 3,7 la 100 de mii de oameni.

Statisticile celor afectați de pandemie sunt efectuate în Rusia strict în conformitate cu normele OMS. În ciuda diferențelor continue în abordarea acestei probleme sensibile, așa cum a și confirmat secretarul de presă al Președintelui Rusiei D.I. Peskov, în țara noastră rezultatele calculelor merită încredere serioasă, deoarece în majoritatea copleșitoare a cazurilor, cauza morții este stabilită prin cea mai obiectivă metodă: conform rezultatelor cercetărilor patoanatomice.

Georgiana Arsene: La momentul de față, asistăm la o deteriorare accentuată a echilibrului politic al lumii. Administrația de la Washington a renunțat succesiv la acordul privind nuclearul iranian în 2018, Tratatul INF în 2019 și, recent, Tratatul ”Cer Deschis”. Acesta din urmă este un instrument de încredere politică, în primul rând. Care sunt intențiile SUA, din moment ce Trump distruge și neagă Tratatul, în pofida celorlalți jucători, având în vedere că nici măcar Marea Britanie nu susține ieșirea din Tratat?

Valery Kuzmin: Ați menționat corect creșterea instabilității politice pe scena mondială, care creează riscuri reale pentru arhitectura stabilității strategice globale. Principalul jucător distructiv sunt Statele Unite. Începând cu 2002, cu Tratatul împotriva rachetelor balistice, Tratatul ABM, în ultimul timp Washingtonul distruge din ce în ce mai activ sistemul de acorduri interstatale pentru controlul și limitarea armelor de distrugere în masă. Măsurile de consolidare a încrederii în sfera militară sunt și ele de asemenea atacate și, ca urmare, amenințarea reală a unui război mondial crește brusc, inclusiv a unuia care s-a declanșat „din greșeală”.

De fapt, distrugând unilateral Tratatul INF în 2019, Pentagonul provoacă activ escaladarea activității militare NATO de-a lungul frontierelor Rusiei. Drept urmare, în primul rând, se intensifică tensiunile în Europa, situația în care este din ce în ce mai mult o reminiscență a confruntării din perioada Războiului Rece dintre NATO și Organizația Tratatului de la Varșovia.

În general, politica americană, contraproductivă ca atare din punctul de vedere al menținerii stabilității strategice și, în special, a securității în Europa, urmărește să-și păstreze prin orice mijloace posibile pozițiile dominante pe arena mondială, contrar tendinței deja formate de întărire  a mai multor alte puteri și centre de forță. Acest lucru este clar demonstrat de cifrele astronomice ale bugetului militar al SUA, și de dezvoltarea de către Washington a unor „focoase nucleare tactice” de mică putere, sau intenția, cu încălcarea NPT, a Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare, de a-i „implica” pe aliații săi non-nucleari întru NATO la utilizarea bombelor aeriene modernizate, stocate la bazele lor din Europa. Nu se poate exclude ca Statele Unite să reia testele interzise cu arme nucleare.

Georgiana Arsene: Care este posibilitatea ca SUA să renunțe și la START – 3, unul dintre cele mai importante Tratate, așa cum a declarat senatorul rus Aleksei Pușkov, președintele Comisiei senatoriale pentru politică informațională și conlucrare cu mass-media?

Ce implicații poate avea un asemenea gest și cum ar putea fi perceput de celelalte state, părți ale Tratatului?

Va dispărea controlul înarmărilor?

În ce cheie ar trebui să citim afirmația lui Patrick Chevellereau, cercetător la institutul francez ISIS care declara că ”aceste decizii ale SUA, aliatul cel mai puternic din NATO, pun sub semnul întrebării nivelul securității internaționale”?

Valery Kuzmin: Din ce în ce mai îngrijorătoare sunt semnalele despre intenția Washingtonului de a îngropa ultimul document crucial – Tratatul de reducere și limitare a armelor strategice ofensive (START-3), care expiră la începutul anului 2021. Insistența SUA față de Rusia de a încuraja China să se alăture unui nou tratat de acest tip apare mai degrabă ca un truc, deoarece americanii trebuie să poarte un dialog pe această temă direct cu Beijing. Pe de altă parte, dacă vorbim despre o reglementare mai universală în acest domeniu, este, fără îndoială, necesar să fie implicați și aliații americani – Marea Britanie și Franța, de care Washingtonul preferă să nu-și amintească.

Suntem convinși că alinierea pozițiilor mai multor puteri pe subiecte atât de sensibile precum controlul și limitarea armelor va dura mult timp. Experiența tuturor negocierilor anterioare indică fără echivoc că procesul de a obține un rezultat pozitiv poate dura multe luni și, cel mai probabil, chiar nu doar un an de zile.

Deocamdată, apare impresia că strategii de la Washington și din NATO s-au angajat ferm să forțeze lumea noastră să trăiască în viitorul previzibil conform „legii junglei”, fără niciun control sau limitare a armelor de distrugere în masă.

Georgiana Arsene: Cum a primit Rusia deciziile unilaterale ale Washingtonului de devitalizare și deconstrucție a actualei arhitecturi mondiale de securitate? Să ne amintim că președintele Vladimir Putin a precizat că Rusia ”s-a pronunțat, de-a lungul anilor, în numeroase rânduri pentru negocieri substanțiale în problemele dezarmării, sub toate apectele” și a subliniat că ”partenerii noștri nu au ținut cont de inițiativele noastre”.

În timp ce Ministerul de Externe a anunțat că Rusia are ”un plan alternativ” la retragerea SUA din Tratate și a respins motivațiile Washingtonului pentru justificarea deciziilor sale, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a chemat SUA la relansarea dialogului multilateral pentru noi negocieri, iar vice-ministrul de Externe, Serghei Riabkov, a spus că Rusia va acționa pragmatic și că, dacă va fi necesar, va răspunde la atacurile agresive, într-un mod corect, fără să cadă în confruntări.

Care este opinia dumneavoastră, ca diplomat și istoric, referitor la deciziile SUA de a se retrage dintr-o serie de tratate internaționale?

Valery Kuzmin: Până în prezent, toate încercările diplomației ruse de a relua un dialog substanțial privind noua arhitectură a stabilității strategice globale nu au dus la un rezultat pozitiv din cauza poziției colegilor americani. Administrația americană nu dorește să recunoască principiul fundamental al stabilității strategice, și anume raportul strâns și necesitatea unui echilibru ale armelor ofensive și defensive. Diferitele manevre ale Washingtonului pentru a distruge linia dintre un conflict convențional și războiul nuclear au fost discutate mai sus. La aceasta se adaugă celebrul concept american al „primei lovituri de dezarmare globală (non-nucleară)” (lovitură globală promptă/ prompt global strike).

În ciuda tuturor acestor aspecte negative, conducerea Rusiei susține în mod constant coordonarea eforturilor puterilor mondiale majore în formarea unei noi arhitecturi a stabilității strategice globale și europene. De fapt, inițiativa, menționată mai sus, a Președintelui Vladimir Putin de a organiza un summit al celor cinci puteri nucleare – state-fondatoare ale Organizației Națiunilor Unite, care a primit sprijinul fundamental al tuturor participanților potențiali, vizează, de asemenea, restabilirea dialogului în acest domeniu.

Nu este necesar să fii un profet pentru a spune că drumul către elaborarea unei formule pentru arhitectura viitoare a stabilității globale, inclusiv pentru sistemul de securitate continentală europeană, nu va fi ușor. Țara noastră pledează pentru startul cât mai rapid în căutarea unui răspuns pragmatic la această provocare existențială crucială față de existența omenirii pe planeta noastră.