Editor de Bunuri

Înapoi

28.12.2019 - Comentariu pentru mass-media în legătură cu deschiderea circulației pe ruta de cale ferată a Podului Crimeii

Comentariu pentru mass-media în legătură cu deschiderea circulației pe ruta de cale ferată a Podului Crimeii

 

La Ambasadă, cu nedumerire, s-au pus la curent cu postarea pe contul de Twitter al Ministerului de Externe al României cu prilejul deschiderii circulației pe ruta de cale ferată a Podului Crimeii. Uluitor să percepi cum această evaluare poate fi aplicată vis-a-vis de finalizarea lucrărilor de construcție a unei structuri extrem de importante pentru infrastructura de transport, care a unit în premieră cele două țărmuri ale Strâmtorii Kerci, care a fost visul locuitorilor Rusiei țariste, Uniunii Sovietice, a Federației Ruse și a Ucrainei moderne, care a însemnat elaborarea de planuri corespunzătoare.

Ne permitem să presupunem că la baza acestei evaluări se află acuzațiile tradiționale față de țara noastră cu privire la „anexarea ilegală” a peninsulei. În acest context, suntem nevoiți să vă readucem aminte că reunirea Crimeii cu Rusia respectă pe deplin normele general recunoscute ale dreptului internațional, în special principiul egalității în drepturi și a autodeterminării popoarelor, astfel cum este consacrat în Carta ONU și în Declarația Principiilor dreptului internațional din 1970. Locuitorii peninsulei Crimeea și-au exprimat voința într-un referendum liber și democratic din 2014, în care majoritatea covârșitoare a populației din peninsulă, 96,77% în Crimeea și 95,6% în Sevastopol, cu o prezența la urne de 83,1%, respectiv, de 89,5%, au votat pentru independență și încorporarea ulterioară în componența Rusiei.

Din punctul tehnic de vedere, Crimeea și-a declarat inițial independența pe 17 martie, iar apoi, pe 18 martie, a aderat la Federația Rusă, și în legătură cu aceasta ar fi cazul să reamintim de încheierea Curții Internaționale de Justiție a ONU la Haga din 22 iulie 2010, care a devenit un răspuns la întrebarea formulată de guvernul Serbiei: „Corespunde oare declarația unilaterală de independență de către instituțiile interimare de autoguvernare din Kosovo normelor legislației internaționale?” Potrivit acestui document, astfel de acțiuni ale autorităților de la Priștina nu încalcă niciun fel de acte internaționale sau rezoluții ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și, prin urmare, nu contravin normelor dreptului internațional. Pe baza acestei decizii, putem concluziona că pentru realizarea dreptului la autodeterminare a populației dintr-o definită parte a țării, inclusiv pentru declararea independenței, cum, de fapt, a și fost în Kosovo, nu este necesar acordul autorităților centrale. De aceea, acțiunile locuitorilor din Crimeea și Sevastopol, care au beneficiat de statut autonom în Ucraina chiar înainte de martie 2014, nu pot fi criticate din punctul de vedere al dreptului internațional.

Bucuria autentică a locuitorilor din Crimeea Rusă cu privire la deschiderea părții feroviare a podului dintre Crimeea și restul Federației Ruse, care apare în numeroase videoclipuri și reportaje ale agențiilor de știri, reprezintă încă o dovadă a sincerității dorinței locuitorilor din peninsulă de a face parte din Rusia.

Din 2014, populația locală a fost supusă de către Ucraina doar șantajului, intimidării și blocajelor de diferite tipuri, dintre care cel energetic ar trebui remarcat în mod special. În noiembrie 2015, radicalii ucraineni și reprezentanții din partea așa-numitului Mejlis al poporului tătar din Crimeea au aruncat în aer liniile electrice, lăsându-i pe rezidenții Crimeei, inclusiv pe tătarii Crimeei, fără curent electric. Aceste evenimente au devenit unul dintre motivele principale pentru care, la 18 aprilie 2016, activitatea Mejlis-ului pe teritoriul Rusiei a fost suspendată din cauza activităților extremiste desfășurate de această organizație. Și tot atât de curios este faptul că până la reunirea Crimeei cu Rusia, Mejlis-ul, pe care Kievul îl prezintă aproape ca pe o organizație pentru drepturile omului, nici nu a fost înregistrat în Ucraina în modul stabilit de legislație.

La rândul său, Rusia asigură drepturile legale ale tuturor popoarelor din peninsulă. Conform Constituției Republicii Crimeea, limbile de stat din regiune sunt, pe lângă rusă, ucraineana și limba tătarilor din Crimeea. Școlarii au posibilitatea, la cererea părinților lor, să învețe aceste limbi și să-și facă studiile în aceste limbi, inclusiv în municipiul Sevastopol, care nu face parte din Republica Crimeea. La scurt timp după reunirea Crimeei cu Rusia, la 21 aprilie 2014, președintele Vladimir Putin a promulgat un decret care contura măsurile pentru reabilitarea tătarilor din Crimeea, precum și a armenilor, bulgarilor, grecilor și a germanilor care au fost deportați în anii 40 din secolul trecut. (Încă în 1991 a fost adoptată legea Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse “Cu privire la reabilitarea popoarelor reprimate”, care nu a fost implementată nici în RSS Ucraineană și nici mai târziu în Ucraina)

În 2015, s-a repornit ridicarea unei clădiri extrem de importante pentru comunitatea tătară din Crimeea, și anume – a Moscheii Catedrale Principale din Simferopol, care poate primi 4 mii de credincioși, care urmează să fie deschisă în vara anului 2020. Se efectuează o mare lucrare privind legalizarea drepturilor de proprietate ale tătarilor din Crimeea, inclusiv drepturile de proprietate pentru terenuri.

În concluzie, am dori să exprimăm regretul că reprezentanții diferitelor organizații internaționale, întocmind rapoarte cu privire la situația drepturilor omului în Crimeea, nu vizitează peninsula și, în consecință, nu au ocazia să vadă cu ochii proprii situația reală din regiunea multinațională, să simtă starea de spirit și personal, fără intermediari, să afle părerea localnicilor în ceea ce privește reîntoarcerea în componența Rusiei.