Editor de Bunuri

Înapoi

14.03.2019 - Primăvara din Crimeea - 5 ani în portul nativ

Primăvara din Crimeea - 5 ani în portul nativ

 

Pe 16 martie 2014, a avut loc referendumul în care 96,77% dintre cei care au venit la urne în Crimeea, cu o cotă de participare de 83,1%, și 95,6% dintre cei care au votat în Sevastopol, cu o cotă de participare de 89,5%, s-au exprimat în favoarea reunificării Crimeei cu Rusia. Astfel, populația peninsulei și-a exercitat dreptul la autodeterminare, și aceasta a fost reacția la lovitura de stat violentă care a avut loc în Maidanul de la Kiev, precum și un răspuns naționaliștilor și radicalilor ucraineni dezlănțuiți. În momentul de față, la 5 ani după acest referendum istoric, devine evident că alegerea locuitorilor Crimeei a fost una corectă. 
De atunci, situația socială și economică din peninsula s-a îmbunătățit semnificativ. Din 2014, salariile reale ale populației s-au majorat de 2-2,5 ori. Crimeea este o regiune dinamică a Rusiei, și înregistrează una dintre cele mai înalte rate de creștere din țară. Din 2015, este implementat Programul țintă federal "Dezvoltarea socială și economică a Republicii Crimeea și a municipiului Sevastopol", care vizează perioada de până în 2022, cu un volum de aproximativ 1 trilion de ruble (15,5 miliarde de dolari). Pe teritoriul peninsulei există o Zonă economică liberă, în cadrul căreia se implementează 183 de proiecte, cu o investiție totală de peste 156 de miliarde de ruble (aproximativ 2 miliarde de dolari), se prevede crearea a 14 mii de locuri de muncă. 
După ce Crimeea a aderat la Rusia, transporturile între peninsulă și celelalte regiuni din Rusia s-au dezvoltat considerabil. Deschiderea podului auto care leagă țărmurile strâmtorii Kerci și a noului aeroport din municipiul Simferopol, în 2018, a generat o creștere a traficului turistic: anul trecut această cifră a ajuns la 6,5 milioane de oameni. În toamna anului 2019, va fi pus în funcțiune și podul feroviar. 
În 2015, cu deplina complicitate a autorităților din Ucraina, "activiștii" structurii “Mejlis al poporului tătarilor din Crimeea”, care mai târziu a fost interzisă în Rusia, au aruncat în aer liniile electrice care furnizau electricitate în Crimeea, ce a determinat dezvoltarea schemelor temporare de aprovizionare cu energie electrică pentru peninsulă folosind o “punte energetică”. În prezent, în republică au fost puse în funcțiune două noi CET-uri de mare capacitate, ceea ce permite excluderea dependenței energetice a regiunii de Ucraina. După ce Ucraina în 2014 a blocat Canalul Crimeea Nord, care alimenta peninsula cu apă din Nipru încă din perioada sovietică, a început implementarea unui plan, conform căruia până în 2020 va fi finalizată dezvoltarea canalelor "multi-stream". Ca urmare, încercările deșarte ale Kievului de a strangula economia și de a face insuportabilă existența locuitorilor peninsulei vor fi reduse la zero. 
Un loc aparte în contextul activităților privind dezvoltarea relațiilor economice în 2018 l-a avut cea de-a IV-a ediție a Forumului Economic Internațional din Ialta (YIEF), care a reunit 612 de participanți din străinătete, din 71 de țări ale lumii. Cea mai mare pondere în comerțul extern al Republicii Crimeea pentru 2018 revine țărilor CSI - 63,08% (41,19 milioane dolari). În mod paradoxal, cea mai mare creștere a cifrei de afaceri în ianuarie-octombrie 2018, comparativ cu aceeași perioadă din 2017, a fost înregistrată cu Ucraina (+ 73,86%), ceea ce reflectă, de fapt, scăderea bruscă anterioară a relațiilor comerciale. Relațiile economice externe ale republicii au fost realizate cu 53 de țări, cele ale municipiului Sevastopol - cu 38 de state. 
De la momentul reunificării Crimeei cu Rusia, s-au efectuat multe pentru asigurarea armoniei interetnice. În conformitate cu Constituția Republicii Crimeea, statutul limbii de stat a fost acordat pentru trei limbi: rusă, ucraineană și limba tătarilor din Crimeea. Ca parte a Programului țintă federal pentru dezvoltarea Crimeei până în 2022, se implementează măsuri de reabilitare a popoarelor care au suportat represalii, în valoare de 180 de milioane de dolari, volumul cu mult întrecând acela pe care Kievul intenționa să îl cheltuiască pentru "îmbunătățirile în favoarea minorităților naționale" (2,5 milioane dolari în 2014). 
Începând cu anul 2015, se implementează programul de stat "Republica Crimeea - teritoriul acordului interetnic", din fondurile sale (10 miliarde de ruble, aproximativ 185 milioane dolari) se finanțează construcția obiectelor semnificative din punct de vedere social pentru tătarii din Crimeea, inclusiv locuințe și alimentarea cu gaze naturale. Sunt susținute mass-media în limba tătarilor din Crimeea: apar ziarele "Yani Dunya" (“Lumea Nouă”), "Qirim" (“Crimeea”), "Khidaet", "Suvdag Sesi" (“Vocea municipiului Sudak”), revistele Yildiz ("Steaua"), "Arzi", "Armanciq", canalul "Millet" ("Poporul") și postul de radio "Vatan sedasi" ("Vocea Patriei"). 
Tătarii din Crimeea pun cu succes în aplicare dreptul de vot: ca rezultat al alegerilor din republică, 150 de reprezentanți ai acestui popor au fost incluși în consiliile locale. Comunitatea tătarilor din Crimeea este reprezentată în structurile executive la toate nivelurile, inclusiv în domeniul aplicării legii, proporțional cu ponderea tătarilor din Crimeea în totalul populației republicii (cel puțin 10% din angajați). 
În februarie 2018, a fost înființat Consiliul de Coordonare (CC) al tătarilor din Crimeea, pe lângă Liderul Republicii Crimeea, constituit pe bază electivă și menit să consolideze interacțiunea cu autoritățile regionale. Tătarii din Crimeea beneficiază de un sprijin substanțial în viața spirituală și religioasă: Departamentul Administrației spirituale a musulmanilor din Crimeea și municipiul Sevastopol (DUMKS) are în grija sa 187 de organizații locale religioase musulmane, înregistrate oficial, cu propriile lor case de rugăciune și moschei. În fiecare an, sărbătorile musulmane sunt declarate zile libere, este organizat pelerinajul la Mecca. Pentru septembrie 2019 se preconizează finalizarea construcției Moscheii principale catedrale din municipiul Simferopol, capabilă să accepte 4 mii de pelerini. 
Într-o serie întreagă de școli gimnaziale și clase de specialitate ale republicii, rezidenților li se garantează dreptul la educație în limba ucraineană și limba tătarilor din Crimeea. În anul universitar 2017/2018, limba tătarilor din Crimeea o studiau 24.081 de studenți, limba ucraineană - 8480. Funcționează Universitatea din Crimeea Industrială și Pedagogică (KIPU), acumulând peste 50% din studenții tătari din Crimeea, și pe baza ei se dezvoltă Centrul de toleranță pentru tineret. În Universitatea federală din Crimeea (KFU) și KIPU există departamente de limbă a tătarilor din Crimeea, pe peninsulă există un Institut de cercetare științifică a filologiei, istoriei și culturii tătarilor din Crimeea. 
În aprilie 2017, Curtea Internațională de Justiție ONU, în cadrul examinării acțiunii judiciare a Ucrainei împotriva Rusiei cu privire la aplicarea Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, din 1965, în decizia sa preliminară (privind măsurile provizorii) nu a susținut acuzațiile falsificate de către Kiev cum că în Crimeea, autoritățile Rusiei interzic organizarea mitingurilor și evenimentelor publice ale reprezentanților tătarilor din Crimeea și limitează oportunitatea de a obține educație în limba națională. 
Din păcate, trebuie să constatăm că sancțiunile impuse de mai multe țări occidentale, în special refuzul de a emite vize locuitorilor Crimeei, restricționarea mișcării și participării la evenimente internaționale, încalcă în mod direct drepturile lor consacrate în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în alte convenții internaționale privind drepturile omului. De fapt, SUA și Uniunea Europeană încearcă să-i pedepsească pe locuitorii peninsulei pentru exercitarea dreptului democratic de a-și determina propriul destin. 
În general, în acești 5 ani, nivelul și calitatea vieții oamenilor din Crimeea au crescut semnificativ în comparație cu "perioada ucraineană". Eforturile depuse de Rusia au permis dezvoltarea infrastructurii de transport, creșterea fluxului de turiști, asigurarea armoniei interetnice și neutralizarea încercărilor Ucrainei de a institui o blocadă economică a regiunii. Este absolut evident că reîntoarcerea Crimeei în portul său nativ ca rezultat al liberei voințe a locuitorilor peninsulei contribuie la dezvoltarea și prosperitatea acesteia.