Despre „război și pace” în Ucraina

Pe 21 aprilie, ministrul rus al apărării, S.K.Șoigu, a raportat șefului statului despre eliberarea completă a orașului Mariupol. Totodată, președintele V.V.Putin, prin ordinul său, a anulat asaltul asupra zonei industriale a uzinei „Azovstal”, unde se află câteva mii de ucronaziști din Regimentul Azov, de militari ale Forțelor Armate ale Ucrainei și sute de mercenari străini, care, conform unor zvonuri, ar fi obținut de la regimul de la Kiev pașapoarte ucrainene. Teritoriul uzinei este strâns blocat din exterior, iar militanții care s-au stabilit acolo nu au altă opțiune decât să se predea și să fie prizonieri. Astfel, viețile multor soldați eroici ai armatei ruse vor fi salvate, iar se va dovedi să fie inutilă legenda conform căreia „mii de civili se ascund în catacombele din Azovstal”, fabricată în spiritul tacticii monstruoase de a folosi populația civilă drept „scut uman”, tipice pentru banderoviști.

Rusia confirmă încă o dată prin faptă principiul proclamat încă din primele zile ale operațiunii militare speciale din Ucraina – prevenirea sau cel puțin minimizarea numărului victimelor în rândul civililor și a distrugerii infrastructurii civile.

În acest context, Occidentul colectiv afișează o retorică și un comportament din ce în ce mai militant. Președintele Consiliului European al Uniunii Europene Charles Michel, care a vizitat recent Kievul, a anunțat acordarea de asistență militară Kievului din Fondul European pentru Pace în valoare de 1,5 miliarde de euro (cu adevărat o ispravă în numele păcii!) A fost luată decizia privind un nou pachet de asistență militară la Kiev de 800 de milioane de dolari la Washington, unde Asistentul Președintelui Statelor Unite pentru Securitate Națională J. Sullivan susține că conflictul din Ucraina va dura „poate încă câteva săptămâni sau chiar luni”. „Pachetul” include, printre altele, elicoptere Mi-17 de fabricație sovietică, care până la fuga americanilor din Afganistan erau destinate „aliaților” lor de acolo (Casa Albă nu pregătește cumva aceeași soartă pentru Zelenski și compania lui?).

Este clar că lumea „democratică” condusă de SUA nu are de gând să renunțe las susținerea războiului „până la ultima picătură de sânge a ultimului ucrainean”!

Departamentul trezoreriei SUA se grăbește să devină un „lider al presiunii de sancțiuni” asupra Rusiei. La inițiativa sa, sunt introduse restricții de vize împotriva a 635 de ruși pentru „suprimarea disidenței, amenințare la adresa integrității Ucrainei, încălcarea drepturilor omului în închisorile din Donbass” (unde, spre deosebire de prizonierii de război ruși supuși torturii și batjocoririi de către neonaziștii, soldații ucraineni care au depus armele sunt ținuți în condiții decente).

Asemenea formulări sună deosebit de sinistru în lumina deciziei curții din Marea Britanie de a-l extrăda la Washington pe remarcabilul jurnalist de investigație J. Assange, atitudinea față de care este deosebit de antipatică acolo pentru că el documenta crimele de război ale armatei americane din Irak și Afganistan. În America, Assange riscă închisoare pe viață, dacă nu chiar și moartea din cauza abuzului din partea temnicerilor. Cu astfel de gardieni ai „drepturilor omului” la Washington, represaliile împotriva unui jurnalist australian cinstit seamănă cu sunetul final al clopoțelului la înmormântarea libertății de exprimare și, în general, a presei democratice din statele Occidentului colectiv.

Ordinul uman al lui V. Putin, menționat mai sus, se află în conformitate cu cu alte planuri și decizii de pace. Cu o zi înainte, președintele Rusiei a susținut o întâlnire privind dezvoltarea industriei siderurgice. Idei interesante despre sprijinirea întreprinderilor mici și realizarea potențialului creativ al tinerilor au fost exprimate în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Supraveghere al organizației autonome non-profit „Rusia - Țara Oportunităților”.

Cu ajutorul celei mai „politicoase” operațiuni militare speciale, Rusia urmărește obiectivul de a pune capăt genocidului de 8 ani al populației din Donbass efectuat de către regimul criminal de la Kiev. Această muncă grea, care nu întotdeauna se bucură de recunoștință, va fi dusă la capăt, iar după victoria în acest război, adevărata pace va predomina în urma urmelor în țara ucraineană.