Conferința ”22 iunie 1941 în istoria celui de-al Doilea Război Mondial și 23 august 1944 în istoria relațiilor ruso-române și în lumina vremurilor noastre”, 22 iunie 2021

Pe 22 iunie la București a avut loc Conferința științifică internațională ”22 iunie 1941 în istoria celui de-al Doilea Război Mondial și 23 august 1944 în istoria relațiilor ruso-române și în lumina vremurilor noastre” organizată de Ambasada Rusiei în România.

Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România Valery Kuzmin s-a adresat participanților la conferință cu un cuvânt de salutare și a subliniat că această se desfășoară în ziua împlinirii a 80 de ani de la începutul Marelui Război pentru Apărarea Patriei care este marcată în Rusia ca Ziua Memoriei și Durerii. Diplomatul a menționat că războiul în timpul căruia au murit 27 de milioane de cetățeni ai URSS, a lăsat urme grele, de neșters în istoria aproape fiecărei familii ruse.

Diplomatul a condamnat încercările tot mai frecvente ale falsificatorilor istoriei de a minimaliza și, dacă este posibil, de a nega în totalitate rolul decisiv al Armatei Roșii și al Uniunii Sovietice în obținerea Victoriei asupra răului absolut al nazismului. Acesta a remarcat cinismul suprem al afirmațiilor referitoare la „responsabilitatea egală” a URSS și a Germaniei hitleriste pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial și a declarat că Parlamentul European s-a remarcat printr-o astfel de faptă rușinoasă în rezoluția lui din 2019. Obiectivul evident al acestui gen de eforturi este îndepărtarea perspectivei de a pierde pozițiile geopolitice dominante în condiții declinului forței cumulate a Occidentului istoric.

Ambasadorul a reamintit că Duma de Stat a Federației Ruse a adoptat modificarea legii privind „Eternizarea Victoriei poporului sovietic în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941-1945”. Conținutul legii poate fi evaluat chiar după titlul ei: „Interdicția de a pune public semnul egalității între scopul și acțiunile Uniunii Sovietice cu cele ale Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial”.

Șeful misiunii diplomatice a subliniat că Rusia își amintește de faptul că, la 22 iunie 1941, cei peste o jumătate de milion de soldați ai armatei române au intrat în al Doilea Război Mondial de partea Germaniei hitleriste. În același timp, Rusia apreciază și își amintește de faptul că la 23 august 1944, în urma unei lovituri de stat, la București a fost înlăturat dictatorul Ion Antonescu și, imediat după aceea, armata română s-a alăturat Armatei Roșii, astfel încât să continue, umăr la umăr cu ostașii sovietici, eliberarea României, după care și a Europei Centrale și de Est. În acest sens, s-a exprimat speranța că conferința va contribui la extragerea experienței pozitive din evenimentele din cel de-al Doilea Război Mondial, inclusiv pentru formarea unor relații constructive ruso-române în viitor.

Evenimentul a fost organizat și s-a desfășurat în conformitate cu toate restricțiile sanitare și administrative în vigoare în România în contextul pandemiei de coronavirus.

La evenimentul a participat directorul științific al Institutului pentru problemele de globalizare Mihail Deleaghin, care a transmis publicului un raport interesant pe tema „Depășirea fobiilor istorice și a stereotipelor anti-științifice ca o cale spre însănătoșirea relațiilor internaționale contemporane, inclusive a relațiilor ruso-române”.

Un număr de experți ruși au participat la eveniment în format de videoconferință. Șeful catedrei de teoria și istoria statului și dreptului la Academia Diplomatică a MAE al Rusiei Alla Iastrebova a vorbit despre procesul de la Nürnberg și semnificația acestuia pentru contracararea încercărilor de falsificare a istoriei. Discursurile profesorului Institutului de Istoria Rusiei al Academiei de Științe din Rusia Miroslav Morozov și a profesorului Universității de Științele Educației din Voronej Tatiana Maliutina au fost consacrate acțiunilor forțelor armate germane și române în perioada 1941-1944 în regiunea Mării Negre. În special, a fost luată în considerare ocupația germano-română a peninsulei Crimeea.

Din partea română la evenimentul a luat parte membrul Asociației Europene pentru Studii Geopolitice și Strategice Gh.I.Brătianu Vasile Buga care a prezentat un raport pe tema „Reflectarea obiectivă a evenimentelor istorice – calea spre întărirea încrederii reciproce”. Nicolae Iuga, reprezentând Institutul de Filosofie al Academiei Române, a trasat o paralelă între argumentele folosite de naziști pentru a justifica atacul asupra Uniunii Sovietice, inclusiv teza „războiului preventiv”, și retorica agresivă contemporană a țărilor occidentale față de Rusia. Radu Ștefan Vergatti, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a analizat greșelile de politica externă a conducerii germane în anii 1918-1941. Cel mai tânăr participant la conferință, doctorandul Facultății de Istorie al Universității din București Ștefan Rădulescu, a vorbit în discursul său despre importanța evenimentelor din 23 august 1944 pentru desfășurarea ulterioară a celui de-al Doilea Război Mondial.

Reprezentantul Institutului de Patrimoniu Militar Jurijus Trakšelis (Lituania) a susținut o prezentare a următorului volum în cadrul proiectului comemorativ „Cartea memoriei. Europa”, implementat de Fundația Veteranilor Serviciului Diplomatic cu sprijinul Fondul de granturi prezidențiale din Rusia. Cel de-al șaptelea volum, publicat în mai 2021, este dedicat înmormântărilor militare sovietice din România.

La eveniment au participat membri ai corpului diplomatic, acreditat la București, reprezentanți ai compatrioților ruși, ai asociațiilor publice, ai mass-media, studenții Universității din București, profesori și elevi ai școlii de pe lângă Ambasada rusă.

Materialele conferinței vor fi publicate sub forma unui volum în limbile rusă și română.